Banii nu aduc fericirea. Pe de altă parte, lipsa lor poate aduce
nefericirea, dacă nevoile de bază nu sunt satisfăcute (putem
discuta ani întregi ce mai înseamnă azi „ bani suficienţi” şi „nevoi de bază”- dezbatere în mediul virtual, cum altfel?).
Dacă în prezent nu te confrunţi cu probleme financiare reale, o avansare
însoţită de o mărire de salariu nu se va traduce într-o modificare stabilă a nivelului tău de fericire. Poate chiar
dimpotrivă, dacă vine la pachet cu responsabilităţi suplimentare, mai puţin timp liber şi mai mult stres. Da, ştiu
că e aproape imposibil să nu-ţi doreşti mai mulţi bani şi sunt aproape sigură
că vei depune în continuare eforturi pentru a-i obţine. Eforturi sisifice,
cumva? Sisifice pentru că vei căra un bolovan pe banda de alergat hedonică (Camus
adaptat la secolul nostru) în timp ce fericirea ta va rămâne aproximativ
aceeaşi. Eşti conştient de absurd (am avut grijă să-ţi mai povestesc despre
adaptatea hedonică)! Poate îţi şi place această postură de erou absurd, aşa că îţi porţi cu demnitate crucea...pardon,
bolovanul...adică serviciul! Ca şi Camus însă, („Il faut imaginer Sysiphe heureux”), mă
gândesc la fericirea ta. Îmi place să te văd fericit. Nu îmi imaginez
că vei înceta să-ţi doreşti mai mulţi bani, aşa că mă adaptez la realitate (vei
continua să vânezi o avansare), dar îţi voi da măcar câteva sugestii despre cum
să foloseşti banii astfel încât chiar să fii mai fericit. (Deja întrec
orice limită, nu? Auzi la mine, să-ţi spun ţie ce să faci cu banii tăi!). Sigur
că eşti liber să le iei sau nu în seamă, să le alegi pe cele care ţi se par
potrivite şi să testezi una-două ca să vezi ce se întâmplă. În
principiu ar trebui să funcţioneze, pentru că toate se bazează pe studii. Le-am
găsit şi eu prin multe articole şi într-o carte ce se poate cumpăra de pe amazon. Ca să nu mai dai tu banii pe ele
dar să te bucuri totuşi de informaţii, îţi voi face un fel de rezumat.
1. Inveşteşte mai puţin în posesiuni
materiale şi mai mult în experienţe. Un nou tricou va deveni foarte repede o cârpă
oarecare ce nu mai are loc în şifonier...prin urmare va trebui să dai banii şi
pe un dressing. Adaptarea se produce
mai greu la experienţele pozitive decât la lucruri, mai ales dacă le alegi pe
cele care au un scop mai larg; cărţile, filmele şi piesele de teatru bune
contribuie toate la dezvoltarea ta personală sau la o mai fină înţelegere a
lumii şi în acelaşi timp petreci momente foarte plăcute. După ce ţi-ai cumpărat
un tricou mă îndoiesc că vei sta ore întregi să îl admiri, dar într-o
experienţă plăcută vei fi implicat timp mai îndelungat (da, un film la cinematograf
se termină după două ore în timp ce tricoul va rămâne acolo un an-doi, dar, dacă
aduni momentele de fericire prilejuite de achiziţionarea tricoului, probabil nu
vei ajunge nici măcar la jumătate de oră).
Distincţia între achiziţii materiale şi experenţiale este uneori mai greu de făcut; un criteriu important este intenţia cu care le-ai procurat. Cartea
în general este o achiziţie experenţială – dacă o cumperi pentru plăcerea de a
o citi, nu pentru că s-ar potrivi cu mobila sau are pagini lucioase şi copertă colorată.
Sigur că poate deveni achiziţie materială când vrei doar să ai nişte obiecte cu care să-ţi ornezi biblioteca.
Un scenariu mixt este când achiziţia asta materială are rol de signaling şi favorizează anumite
experienţe pozitive (o poţi invita pe tipa aia abia cunoscută la tine acasă, pe
principiul "Want to come up and see
my etchings?”) Şi o maşină mai mare devine achiziţie experenţială dacă ai luat-o
pentru că-ţi permite să pleci cu familia într-un tur al Europei.
Mai are rost
să-ţi spun de ce experienţele produc mai multă fericire decât obiectele sau ţi
se pare şi ţie evident? În fond, suntem ceea ce facem, suma experienţelor pe
care le trăim, deci a investi în ceea ce ne defineşte sau ne va defini (experienţele pe care le alegem devin parte din
noi) este mai înţelept şi mai plăcut decât a colecţiona diferite obiecte. În
plus, o experienţă devine o amintire preţioasă pe care o împărtăşeşti adesea cu
prietenii, ceea ce nu prea se întâmplă cu lucrurile (presupun că nu-i baţi la
cap cu ce gadget extraordinar ţi-ai
luat tu din Mall, mai degrabă le povesteşti cum a fost în vacanţă sau ce carte
mişto ai citit, eventual stârnindu-le curiozitatea de a o citi la rândul lor;
apropo, ştii că a apărut ultima carte a lui Sam Harris?).
Multe din experienţe
se transformă direct sau prin povestire în ocazii de socializare, iar marea majoritate a oamenilor se simt bine când petrec timp cu cei apropiaţi. O ieşire la
cinematograf cu partenera e mai plăcută decât vizionarea aceluiaşi film singur
acasă, pe calculator. Chiar şi plăcerea obţinută din savurarea unei ciocolateeste mai intensă când o împarţi cu cineva, nu degeaba mesele în familie sunt
evenimente atât de îndrăgite. (Despre sticla de Merlot voi vorbi altădată!) Apropo
de socializare,
2. Oamenii care cheltuiesc (mai
mulţi) bani în folosul şi pentru binele altora sunt mai fericiţi. Donaţiile,
cadourile, lucrurile pe care le oferi celor din jur au efect nu doar asupra fericirii lor, ci şi aspra stării tale de bine. Ai cumpărat o cutie de bomboane? Îţi vine să crezi că dacă o dăruieşti
cuiva vei fi chiar mai fericit decât dacă ai mânca-o tu? Investiţiile
prosociale cresc calitatea relaţiilor, produc emoţii pozitive si, să nu fim
ipocriţi, îţi dau o stare de satisfacţie pentru că te percepi drept un om mai bun. Ca
să combinăm ce am aflat până acum şi să maximizăm fericirea atât pentru tine
cât şi pentru alţii, încearcă să-i faci cadou partenerei tale nu un obiect, ci…o experienţă. Ia-i un bilet la concert
în loc de o pereche de cercei. Sau fă-i o programare la o şedinţă de masaj
profesionist. Ce spui, asta nu te-ar face şi
pe tine fericit? OK, trecem peste, mai am câteva informaţii pe care sunt
încântată să ţi le dăruiesc.
3. Foloseşte-ţi banii astfel încât
să-ţi oferi bucurii mai mici şi mai dese mai degrabă decât una-două
majore. Frecvenţa experienţelor şi emoţiilor pozitive este mai
importantă decât intensitatea, chiar şi decât durata lor. O vacanţă de două
săptămâni pe litoral îţi va aduce mai puţină satisfacţie decât patru-cinci
escapade de week-end tot la mare sau decât, şi mai bine, două weekenduri la mare şi
trei la munte. Adaptarea şi obişnuinţa se instalează mai greu, în plus
plăcerile mai mici pot fi variate, introducând mereu un element de surpriză şi
noutate. Pune înapoi pe raft ciocolata aia Milka de 100 de grame şi cumpără în
schimb un baton mic de Bounty şi unul de Mars.
Recapitulare: în locul unui cadou foarte scump şi previzibil de ziua ei,
fă-i iubitei tale mici cadouri (diferite) pe tot parcursul anului; iar dacă ai
început să iei în serios ideea masajului, când suni pentru programare roagă-l
pe maseur să întrerupă experienţa,
adică să împartă şedinţa în două, iar ea să experimenteze astfel două masaje
mai scurte dar mai savuroase decât unul lung (dublă satisfacţie).
Să continui sau rămâne pe altădată? Ambele!
4. Plăteşte acum, consumă mai
târziu! E destul de greu când producătorii profită de dificultatea ta de
a-ţi amâna gratificaţia şi te
tentează cu „oferte” de tipul „cumpără acum, plăteşti în rate”. Problema e că
noul televizor creează foarte repede adaptare, iar tu, lună de lună, vei scoate
cu durere din buzunar sume importante ca să-ţi achiţi ratele pentru un produs care
a încetat de mult să te mai bucure. Principiul nu e valabil doar pentru rate:
cumpără-ţi o sticlă de Martini, dar bea-o mai târziu (cu partenera?) sau ia-ţi
bilet de vacanţă cu câteva luni bune înainte de concediu. Paharul de Martini consumat imediat
are valoarea hedonică x (cantitatea de plăcere din consum), dar cel consumat mâine are
valoarea x plus y (plăcerea consumului plus plăcerea anticipării). Despre anticipare o să-ţi scriu în curând. Abia aştept! Şi tu?
5. Cumpără timp! Unele bunuri
materiale te fac mai fericit pentru că fac în locul tău treburile plictisitoare,
grele, prea puţin recompensatoare sau consumatoare de un timp preţios, pe care
preferi să-l petreci altfel (într-un parc de distracţii cu familia?). O maşină
de spălat vase e o achiziţie bună din acest punct de vedere, ca să nu mai spun
că mai elimină din acele păcătoase episoade de mind-wandering. :P Nu e necesar însă să fie şi ultimul model, cu 15 programe din care nu vei folosi decât 2-3. Vrei o vilă luxoasă la periferie sau în Bragadiru? Te-ai gândit însă cât timp vei
pierde zilnic pe drum? Naveta sau timpul în trafic figurează printre
activităţile cele mai agasante. Nu mai bine o casă mai mică, dar aproape de
locul de muncă (şi de teatre)? Of, iar profit de timpul tău…promit că mă
grăbesc…dar să ştii că dacă citeai singur toate studiile astea ţi-ar fi luat şi
mai mult timp!
6. Evită să cumperi garanţie
suplimentară pentru produsele achiziţionate. Taking things for granted înseamnă şi să le acorzi mai puţină
atenţie, iar atenţia este poate factorul cel mai important ce împiedică
adaptarea. Pe de altă parte, oricât ar fi de tentant, nu da curs ofertelor de
tipul „poţi schimba produsul în 24 de ore”, sau, şi mai rău „în decursul unei
luni”. De ce? Îţi va plăcea mai puţin dacă ştii că-l poţi schimba…undeva în
capul tău vor circula idei precum „dar oare nu era mai bun celălalt? parcă era
totuşi mai frumos…cumva ar fi mai bine să-l fi schimbat?”.
7. Înainte de a cumpăra un produs,
vezi cât sunt de fericiţi şi de mulţumiţi cu el alţi consumatori, de preferinţă
unii cât mai asemănători cu tine. Foarte posibil ca părerea lor să te ajute
să iei o decizie mai bună decât zecile de informaţii şi detalii tehnice pe care
le găseşti pe internet sau pe etichetă. La un film, nota de pe imdb (bazată pe
rating-urile publicului şi criticilor) e în
general un indiciu mai important decât prezenţa unui actor cunoscut şi
prezice mai bine cât de mult îţi va plăcea şi ţie filmul. Chiar voi reveni asupra
acestui ultim punct pentru că am găsit un studiu foarte interesant, o să-ţi
placă!
Ca să te poţi bucura de experienţă în continuare…ia vezi…ţi-ai plătit factura la internet? (dacă da,
treci şi la a doua treaptă din piramidă; a lui Maslow sau a lui Kenrick?).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu