Articolul de ieri a generat o avalansa de comentarii, sugestii, propuneri
si intrebari, unele dintre ele bizare (impertinente si foarte obraznice, uneori
ma intreb daca nu cumva unii dintre vizitatorii virtuali ma citesc din pozitia
lumanarii- adica isi tin capul inzestrat cu lobi frontali sub birou, stramb, si
imi rastalmacesc cuvintele, intelegand totul pe dos). Ignor, ca de obicei,
aluziile neavenite si voi incerca sa le raspund, astazi si in zilele urmatoare,
unor cititori care au ridicat (nu sculat!) niste probleme interesante
referitoare la predictiile afective.
De exemplu:
- Care sunt consecintele predictiilor gresite
pe care le facem si cum ne afecteaza ele viata?
- Cum se face ca
sistemul imunitar psihologic este cateodata neputincios in fata unor evenimente
negative minore, dar foarte eficient in anihilarea efectelor unor
adevarate tragedii?
- Suntem cu totii
niste ageamii in materie de calatorii emotionale in timp? Exista si variabile personale care sa
conduca la predictii mai bune?
- De ce sunt
deprimat cand afara ploua si e innorat?
Vei fi surprins, dar incep cu ultima intrebare (da, incerc si eu lumanarea,
deci vad totul rasturnat). Ti se pare ca nu are legatura cu affective forecasting? Pai cum sa nu,
doar suntem la prognoze, meteorologice si
afective. In plus, atat de simpatic a fost corespondentul meu incat nu ma lasa
inima sa nu ii satisfac curiozitatea si sper totodata ca lectura acestui
articol il va surprinde intr-o stare de buna dispozitie facilitata si de cerul
senin care se anunta in aceasta seara.
Stii si tu pe cineva care nu suporta ploaia si se intristeaza cand e vremea
mohorata? Nu cumva chiar fosta ta prietena era deosebit de sensibila (nu stiu
de ce, dar parca am nevoie de alt cuvant aici…care sa fie? perceptiva! asta e! foarte perceptiva) la schimbarile
imperceptibile (dar pe care ea le percepea imediat) din mediul inconjurator? De
unde stiu? Stai, nu ma suspecta de nazdravanii, fereasca-ma sfantul cuvios Siluan
Athonitul! Nu sunt vrajitoare, nu lucrez la SRI, nu am sustras aceste
informatii dupa ce am torturat-o in moduri pe care mintea ta nu le poate
concepe sau contine ( si pe langa care Leaganul lui Iuda ar fi o distractie inofensiva).
Este la mintea cocosului (deci si a ta) de unde stiu. Majoritatea femeilor se plang de asa
ceva! Acum, intre noi fie vorba, am impresia ca e un fel de rasfat aici („sunt
sensibila, imi vine sa plang cand vad cum ploua afara”), o cersire a atentiei
(„tine-ma-n brate ca sunt trista”) sau o incercare de sustragere de la
indatoririle conjugale, alternativa pentru deja fumata migrena (nu, draga, ma
indispune vremea, numai de sex nu-mi arde acum”).
M-am documentat totusi ca sa pot formula un punct de vedere informat si, in
urma lecturii studiilor pe care le gasesti la sfarsit, sunt acum in masura sa iti
prezint cateva date ce te-ar putea ajuta chiar si pe tine sa te eliberezi de
sub jugul (deloc implacabil) al meteo-dependentei. Cand vorbim de influenta
starii vremii asupra starii de spirit trebuie sa precizam foarte clar termenii
si sa o descompunem (sau sa o disecam) pe prima in urmatoarele elemente: temperatura,
lumina, umiditate, viteza vantului si presiune atmosferica. Howard si Hoffman
au aplicat chestionare unui esantion (cam mic) de 24 de studenti, timp de 11
zile consecutive. Umiditatea (ma
refer la vreme, nu la studente) a
corelat negativ cu puterea de concentrare si pozitiv cu somnolenta, drept
pentru care subiectii au adoptat singurul comportament rational cu putinta (adica
in acord cu nevoile lor reale) si s-au dus sa se culce (refacandu-si astfel
organismul in vederea unei noi zile de munca). Temperatura foarte scazuta
se asociaza cu anxietate si scepticism accentuat, in schimb canicula coreleaza cu agresivitatea, fapt confirmat de
numeroase studii, desi nu este prea clar mecanismul- responsabila de crimele pe
care orice persoana de altfel perfect sanatoasa mintal le-ar putea comite cand
e prea cald afara ar putea fi doar aglomeratia inerenta unei zile calduroase de
vara. Vantul puternic afecteaza
negativ starea de spirit, dar numai vara si primavara, in timp ce iarna nu
produce modificari semnificative, probabil intrucat este perceput drept firesc.
Presiunea atmosferica (descoperita
si masurata pentru prima data de Evangelista Torricelli, in 1643, dupa ce a
observat ca apa din fantanile mai adanci de 10 metri nu urca in pistonul pompei
de absorbtie) moduleaza si ea buna dispozitie, dar si facultatile cognitive, in
special memoria de lucru. Cativa
cercetatori de la universitati renumite (Stanford, Michigan, Columbia,
Virginia…) au constatat ca subiectii au retinut mai multe cifre intr-o sarcina
de tipul digit span atunci cand
presiunea atmosferica era mai ridicata, iar temperatura ideala pentru performante
cognitive inalte s-a dovedit a fi cea de 22
°C (subscriu!).
In cazurile mai grave, influenta vremii asupra dispozitiei poate imbraca
forma tulburarii afective sezoniere
(SAD: seasonal affective disorder). Aceasta a constituit multa vreme o
afectiune de sine statatoare, dar incepand de la a patra editie a
„catalogului” (era sa scriu a decalagolui) DSM a fost considerata un caz aparte
de episod depresiv. Cele mai
cunoscute tipuri sunt depresia de iarna si, mai rar, cea de vara. Simptomele primei sunt: oboseala,
cresterea poftei de mancare (mai ales pentru carbohidrati), anxietate,
dificultati de concentrare, scaderea apetitului sexual. Exista insa si persoane (putine) care dezvolta ce de-al doilea tip, depresia de vara, caracterizata prin
pierderea poftei de mancare, insomnie, iritabilitate, agresivitate (doar
vorbeam mai devreme) si cresterea apetitului sexual.
Care sunt cauzele tulburarii
afective de sezon cu debut iarna? Pai in primul rand micsorarea zilei si lipsa
luminii solare, asociate cu anumite dereglari ale ritmului circadian.
Paradoxal, simptomele SAD par a fi constituit in trecutul evolutionist o adaptare la conditiile de mediu nefaste
din timpul iernii, un fel de hibernare, utila in acele timpuri dar destul de
neplacuta si contra-productiva in zilele noastre (nu-mi spune ca faci parte din
categoria celor pe care in ianuarie ii urnesti din casa doar le pui mitraliera-
ca sa nu zic sula- in coasta!). De asemenea, iarna organismul secreta mai multa
melatonina, un hormon secret
secretat de suflet (a se citi glanda pineala) care, in opinia unor specialisti,
contribuie la aparitia nesuferitelor simptome.
In fine, ce poti tu sa faci daca te recunosti in tabloul clinic de mai sus?
In primul rand trebuie sa renunti la atitudinea fatalista de tipul „iarna nu-i
ca vara” si sa iti asumi, pe cat posibil, responsabilitatea acestor dispozitii
fluctuante. Odata ce ai realizat ca nu esti la cheremul ploilor, norilor si
intunericului hadesian (adica daca revii cu picioarele pe pamant si iti cobori
capul din nori, ca nu te-a facut mamica ta girafa) vei putea sa intreprinzi niste
actiuni de natura a te scoate din depresie: exercitii fizice si plimbari in aer liber (in parc, ti-am mai spus,
repet doar-doar s-o lipi ceva „iarba” si de tine), adoptarea unei diete alimentare echilibrate (mai usor
cu carbohidratii!), zugravirea peretilor camerei in culori deschise (misca-ti fundul din pat si da cu bidineaua in loc
sa iti plangi de mila in pat), reducerea
consumului de alcool, implicarea in actiuni
caritabile sau voluntariat (sau macar ofera mici cadouri unor persoane din anturajul tau), suplimente
de vitamina D, B6 si tiamina, terapie
cu lumina sau- daca ai vreun gand de defenestrare sau spanzurare- ajutor specializat. In cazul in care
nimic nu functioneaza ai putea sa iei in calcul si migrarea in tarile calde, mai prietenoase.
PS: Ce bine ca s-a facut seara, s-a racorit si pot iesi din casa fara sa ma
tem ca voi ataca pe cineva din cauza tulburarii afective sezoniere cu debut
vara!
Surse:
Sanders, J.L. & Brizzolara, M.S. (1982). Relationships between weather
and mood. Journal of General Psychology, 107(1), 155-156.
Howarth, E. & Hoffman, M.S. (1984). A multidimensional approach to the
relationship between mood and weather. British Journal of Psychology, 75(1),
15-23.
Denissen, J.J.A.; Butalid, Ligaya; Penke, Lars; van Aken, Marcel A. G.
(2008). The effects of weather on daily mood: A multilevel approach. Emotion,
8(5), 662-667
A Warm Heart and a Clear Head: The Contingent Effects of Weather on Mood
and Cognition. Psychological Science. 2005; 16(9),724-731
http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/tulburarile-afective-sezoniere_24-
ultimul punct, “Sfaturi pentru anturaj”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu