Hai sa zicem ca sunt angajata de INSOMAR (no way, au salarii mici!) sa fac un
sondaj inainte de alegeri pentru a vedea cu cine mai voteaza cetatenii nostri
turmentati. Cum insa eu nu am toti boii acasa (i-am trimis la pascut), mi-am
propus sa ma folosesc de aceasta ocazie pentru a influenta comportamentul-
adica prezenta la vot-a celor pe care, cu multa candoare, ii interoghez. Pana la urma este
un lucru firesc si de apreciat sa ii motivezi pe oameni sa isi exercite
drepturile cetatenesti, amintindu-le de responsabilitatea sociala pe care o au,
daca nu pentru comunitate, macar pentru propriii copii si nepoti. Mi-am propus
deci sa formulez intrebarile in asa fel incat oamenii sa mearga la vot. Pe care
dintre urmatoarele doua crezi asadar ca le-am adresat-o?
Cat de
important este pentru dumneavoastra sa votati?
Cat de
important este pentru dumneavoastra sa fiti unul dintre votanti?
A doua, ai nimerit (te flatez, de unde sa stiu eu daca ai
nimerit sau nu? nu esti tocmai previzibil). De ce a doua? Pentru ca, spre
deosebire de prima, face referire directa la imaginea de sine a alegatorilor. Condimentarea unui enunt (se vede
ca am papat mancare chinezeasca) cu substantive (votant) face ca respectivele
substantive sa fie percepute drept reprezentative pentru o persoana, mai ales
cand ele sunt si dezirabile social. Banuiesc ca stiai deja diferenta dintre a-i
spune unui copil „esti un prost” si „ai facut o prostie”. La fel, nu e totuna
daca iti complimentezi partenera cu „esti o bucatareasa excelenta” sau cu „in
seara asta ai gatit excelent”. Sub forma unei intrebari misti insa si anumite
resorturi motivationale, deoarece celalalt isi va dori sa se identifice cu
genul de persoana care voteaza/ merge la sala/ este un profesionist etc. si va
depune mai mult efort in acest sens. Este valabil si invers: daca vrei sa
„stingi” un comportament al partenerului, de exemplu cel de a minti, intreaba-l
: „Esti un mincinos?” in loc de „Ti se intampla sa minti?”. (se va enerva, te va minti, dar maine va spune mai des adevarul)
Daca ti se pare complicat (te enervez, stiu ca esti un
anxios), nici macar nu e nevoie sa apelezi la trucul de mai sus. De multe ori
este suficient sa intrebi pur si simplu. Intrebarea ta (din nou, vorbim despre
atitudini si comportamente dezirabile) va sadi in mintea interlocutorului o
serie de procese (de constiinta) care se pot transforma, in timp, in actiuni
palpabile.
De exemplu:
Vei merge maine la vot?
Ai cumva de gand sa faci sarmale saptamana asta?
Te apuci maine de invatat?
Iti vei omori sotia? (hm…glumesc!!)
Ti-ai propus cumva sa o saruti pe colega de birou
saptamana viitoare?
Te gandeai sa imi trimiti niste bani?
Crezi ca vei face un act de binefacere in urmatoarele
zece zile?
Pentru conformitate, doua articole ce sintetizeaza
rezultatele unor experimente derulate de psihologi de la Universitatea
Stanford:
Poate te intrebi de ce am scris despre asta. Ai uitat?
Nu-i nimic, eu imi amintesc exact.
Era 29 iulie. Duminica. Anul trecut. Am iesit din casa cu
pasi sovaielnici, imi luxasem glezna si ma durea de fiecare data cand ma
sprijineam in picior. In mod normal nu aveam voie sa ies din casa, dar m-am gandit
ca nu se va intampla nimic, nu aveam mult de mers. In plus, eram foarte
hotarata sa ma duc, nu stiu ce m-ar fi putut impiedica. Cum unde? Nici acum nu
iti amintesti? Does it ring a bell?
La vot, desigur. La referendum (uite cum imi expun si convingerile politice,
of, Doamne, oare ce o mai urma?) Am vrut sa votez Nu! Si am facut-o.(Hm...sau era Da? dracu' mai stie cum e cu si cu aceste cuvinte in gura unei femei hihi...oare e posibil sa se fi inventat acea persoana care sa ma faca si pe mine sa-l mai scap, asa, ca din greseala, pe Nu din brate?)
Apoi stii si tu ce s-a intamplat. Traian Basescu a ramas
presedinte. Ce (poate) nu stii este ca atunci mi-am fortat rau glezna si am
ramas cu o sensibilitate in piciorul stang care pare a fi ireversibila si
iremediabila. (Ma inteapa si acum, da. Si de fapt nu pare, chiar este!). Facand
o analiza costuri-beneficii ai spune ca trebuia sa stau naibii acasa, in pat,
nu? La un an dupa referendum am acelasi presedinte plus o glezna bleaga. Cu
toate acestea, daca maine as fi pusa in aceeasi situatie, as merge din nou (sau
as zbura- nu de alta, dar mi-as proteja si piciorul astfel). Pentru ca sunt o
votanta?O adversara a lui Basescu? O fana a lui Ponta? O masochista? Trebuie sa
reflectez la aceste intrebari. Dar despre cognitii si metacognitii probabil
maine.
Ca sa inchei intr-o nota usor amuzanta: da! Mi-am dorit
enorm ca vecinul meu din Cotroceni (lucrez la doi pasi) sa isi ia talpasita de
acolo! Unde voiam sa se duca? La vapor! Capitan de vas, poate descoperea o noua
America virgina. Ce vapor? Mergea si o barcuta. Stii jucariile alea gonflabile
sau de hartie cu care se joaca fetitele in cada? Cred ca ar fi putut conduce
lejer o astfel de ambarctiune. Dar cine e in cada si se joaca acum cu el? Tipa aia sexy…cum o cheama?..Elena!
PS: Tu ai cumva de gand sa-i oferi un buchet de flori
prietenei tale maine?
Esti un romantic?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu