Mâine se vor anunţa nominalizările pentru premiile Academiei Americane de
Film, ce vor fi decernate în cadrul ceremoniei de luna viitoare.
Cinematografele din mallurile autohtone vor avea grijă să difuzeze filmele înscrise
în competiţia pentru statuetă la categoria best
picture şi, probabil, vor avea şi mai mulţi clienţi decât de obicei.
Nu mi-am propus să fac predicţii, nici să scriu un articol despre factorii
ce influenţează deciziile juriului. Încă nu am epuizat tema schimbării unor
obiceuri alimentare. Ce legătură au filmele şi cinematografele cu mâncarea? A no-brainer, indeed.
Şi totuşi, chiar aşa! Ce treabă are o ieşire la cinema cu ronţăitul de
floricele sau nachos şi cu sorbitul dintr-un pahar uriaş de Coca-Cola? Dacă
i-ai întreba pe părinţii tăi, ţi-ar spune că pe vremea lor oamenii ieşeau la un film pentru a se bucura de o
experienţă cinematografică cu atât mai preţioasă cu cât la televizor nu existau
atât de multe canale şi opţiuni. Bine, poate şi ca să petreacă două ore aproape
lipiţi de colega de clasă, un tertip ce astăzi nu cred că mai este la fel de
necesar. În orice caz, nu se duceau la cinema ca să mănânce popcorn...nici seminţe! Celor mai mulţi
nu le-ar fi trecut prin cap să asocieze filmul cu mâncatul.
Între timp, legătura film/ floricele/ nachos/ coca cola a devenit aproape
automată pentru că a fost încurajată de cei care au interes să obţină un profit
cât mai mare de pe urma biletelor. Adică dacă tot vii pe la mine şi dai 50 de
RON în week-end pe bilet, nu vrei tu să iei şi găleata asta de popcorn la
pachet cu un litru de băuturi răcoritoare? Şi eşti drăguţ să laşi la intrare
sticla aia de apă plată pe care o aveai în geantă? Nu vrei? Stai aşa că ţi-o confiscăm
noi! La fel şi merele! Aici nu ai ce căuta cu produse pe care nu le-ai cumpărat
de la noi! Mi-aduc aminte că după ce s-au deschis primele cinematografe din
malluri chiar erai nevoit să-ţi deschizi geanta şi să prezinţi disciplinat
conţinutul acesteia unui bodyguard ce
asigura securitatea...veniturilor
complexului comercial şi, incidental, a depozitelor subcutanate de grăsime
întreţinută cu produsele de ronţăit. În ultimii ani nu mi s-a mai întâmplat aşa
ceva. Nu m-a mai controlat nimeni în geantă în căutarea de substanţe interzise
(fructe, apă, ceai sau orice altceva luat din piaţă şi nu de la ei). Nu e cazul
însă să mă bucur prea tare: pur şi simplu nu mai este necesar să o facă!
Spectatorii se conformează oricum! Au învăţat lecţia, se îndreaptă de bună voie
spre locul de unde se cumpără floricelele şi băuturile, intră în sală şi aşază
pe scaunele care...ca să vezi! au până şi spaţii prevăzute pentru pahare!
Incredibil câtă grijă au oamenii ăştia de tine! Nu ştiu ce să mai inventeze ca
să se asigure că îţi va fi extrem de uşor şi de confortabil să consumi cât mai
mult. Oare peste câţiva ani vor comercializa şi pastiluţe de Metoclopramid
care-ţi taie greaţa dacă ai mâncat prea mult şi îţi permit să mai faci totuşi
loc şi pentru un desert?
Pe de altă parte, unul dintre cele mai importante principii ale unui regim
alimentar mai sănătos este să nu mănânci
la televizor! Nici la cinema! Automat ve mânca mai mult, fără să-ţi dai
seama. Eşti atent la acţiunea de pe ecran şi nu la semnalele interne care ţi-ar
spune, dacă le-ai asculta, că eşti deja sătul şi nu are rost să bagi mâna în găleată pentru a o suta optzecea oară
de când a început filmul. Sigur că la un moment dat te vei opri? Când? În
momentul apariţiei genericului de final. Sau, cu puţin noroc, înainte, atunci
când se termină porţia cumparată.
Dacă ţi-ai propus să slăbeşti sau să-ţi menţii greutatea, ieşirile la film
devin o mişcare neinspirată. Cel
puţin la mall! Cred că ştii însă că încă mai există prin marile oraşe şi
cinematografe de stat sau neafiliate complexelor comerciale. Sunt comuniste? Nu au scaune la fel de
comode? Temperatura nu ajunge mereu la 25 de grade? Nu vând floricele la
intrare, iar mulţi spectatori snobi strâmbă din nas dacă începi să molfăi o
ciocolată al cărei ambalaj l-ai desfăcut cu încetinitorul în timpul unei scene
dramatice din 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile? Da! Aşa e! Normele sociale sunt
diferite la acele cinematografe. Prin urmare, nu îţi va fi greu să renunţi la
cele 500-1500 de calorii pe care le-ai consuma la mall, din simplul motiv că
prea puţină lume în jurul tău ronţăie pe parcursul vizionării. Şi, între noi
fie vorba, ai şansa să vezi filme mai bune, care nu sunt achiziţionate de Afi
Imax pentru că nu le place să aibă doar zece oameni şi zece găleţi de floricele
în sală.
Dacă totuşi alegi mallul şi nu te poţi abţine de la popcorn (ieşirea la film
ar deveni un test frustrant de voinţă în loc de o experienţă relaxantă),
cumpără cel mai mic meniu. E prea mic? Cumpără două, echivalentul unei porţii
mari! Ce-ai rezolvat? Nu foarte mult, dar ceva mai mult decât dacă iei meniul
XXL. De ce, dacă au aceeaşi cantitate? Pentru că sunt şanse mari ca după prima
porţie să îţi dai seama că te-ai săturat şi nu mai e nevoie să o deschizi şi pe
cea de-a doua. Decizia de a ataca încă o găletuşă te scoate un pic de pe
pilotul automat şi te obligă să fii puţin mai conştient. Altfel, dacă ai lângă
tine o porţie mare deja desfăcută, te vei opri, cum spuneam mai sus, doar
atunci când s-a terminat. Studiile au arătat că eşti în stare să mănânci mai
multe floricele dintr-o găleată mare chiar şi atunci când au un gust oribil
pentru că nişte cercetători dubioşi ţi-au oferit cu generozitate floricele
râncede, pregătite cu patru zile înainte. Da, s-a făcut acest experiment.
Spectatorii s-au plâns la sfârşit de calitatea produsului, dar asta nu i-a
împiedicat pe cei care au primit găleata mai mare să mănânce mai multe
putreziciuni decât subiecţii „recompensaţi” cu un recipient mai mic.
Rezultate asemănătoare s-au obţinut constant în majoritatea studiilor
efectuate. Dacă ai la dispoziţie trei pungi de chipsuri de câte 30 de grame
fiecare vei consuma mai puţine decât dacă ai o singură pungă, de 90 de grame.
Alte trucuri, validate experimental: optează pentru bomboanele ambalate
individual în locul celor vărsate sau aflate într-o cutie! Şi dacă am ajuns la
ambalaje, dulciurile aflate într-o folie transparentă îngraşă mai mult decât
cele învelite în ceva opac! Nu pentru că au mai multe calorii, nici pentru că
le haleşti cu folie cu tot, ci pentru că vei fi mai tentat (vizual) să desfaci
mai multe.
Varietatea îngraşă la rândul ei! O cutie de bomboane asortate se va termina
mai repede decât una ce conţine dulciuri de acelaşi fel. Şi nici măcar nu
trebuie să fie foarte diferite între ele la gust, caz în care am mai înţelege
tentaţia de a lua din fiecare. Suficient să aibă o culoare diferită! Subiecţii
au mâncat cu 43% mai multe bomboane M&M din bolul în care acestea erau disponibile în zece
culori faţă de bolul cu şapte culori.
Te-ai săturat de experimente? Încă unul şi mă duc (la cinema)! Când să
intre la Pearl Harbor, jumătate
dintre participanţi au primit o tavă cu 200 de bomboane gumate...jelly bears, ursuleţi aromaţi de şase
feluri diferite. Cealaltă jumătate au primit tot o tavă cu 200 de jeleuri cu şase arome,
doar că un experimentator suferind probabil de OCD le aranjase pe culori,
astfel:
Cei din primul grup au servit în medie 23 ursuleţi, aproape de două ori mai
mult decât subiecţii cu tava sortată (12 jeleuri). Mă gândesc să-mi iau şi eu o pungă de ursuleţi gustoşi, de care să nu mă ating însă înainte de a-i tria conştiincios. Ar fi în acelaşi timp un test ca să văd cum mai stau cu obsesivitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu