Nebun de negru

Acum câteva ore, în drum spre muncă, am murit de râs. Nu mă puteam abţine, deşi observam numeroase priviri intrigate în jurul meu. Râdeam singură, de ce-mi aduceam minte. Şi ce-mi aduceam aminte? Ce am visat azi noapte. Hai să-ţi spun şi tie, ca să decodificăm împreună conţinuturile psihologice absconse.

Am visat că mă întâlneam cu o cunoştinţă mai veche pe care o voi numi Gigel. Partea interesantă este că deşi ştiam sigur că este Gigel, respectivul nu arăta deloc ca Gigel, aşa cum l-am văzut eu ultima oară. Şi mă îndoiesc că este un vis profetic, slabe şanse ca Gigel să fi făcut între timp o operaţie de schimbare a rasei, urmând exemplul invers al lui Michael Jackson. În visul meu, Gigel, de altfel un exemplar (reuşit) al rasei caucaziene, era...negru! Negru-negru! (Nu, nu-l prindea nuanţa!) Iar mie nu mi se părea nimic în neregulă, doar când m-am trezit m-a pufnit acel râs care nu m-a mai lăsat nici pe drum, nici când am intrat în clădire, nici măcar acum în timp ce scriu.

Şi pentru că (nu) degeaba am făcut facultatea de psihologie, m-am întrebat ce asocieri ciudate am putut face de l-am înnegrit pe Gigel în asemenea hal că nici Ariel nu îl mai  albeşte, iar Vanish nu-l lasă deloc fără pată.

Am reluat deci activităţile şi discuţiile de ieri, în special pe cele colorate. Şi am avut un insight. Păi nu am scris eu aseară un articol în care am folosit sintagma Omu Negru? Un bărbat care o sună pe mamiţa nu poate fi perceput drept un tip periculos, cu intenţii rele. AHA! Asta trebuie să fie! Am scris despre Omul Negru şi Omul Negru a venit! Dar de ce Gigel? Ei, hai să nu intrăm în amănunte, deja este o altă poveste.

Eram tare bucuroasă că am desluşit visul, când am realizat că nu este singura grilă de lectură. Tot aseară cineva mi-a trimis un cadou livresc: o carte în format electronic. O enciclopedie, mai exact. Mi-e ruşine să-i dau titlul, dar cei de la amazon nu au pic de jenă, aşa că îl găseşti aici. A urmat, desigur, o scurtă dezbatere erudită, bazată pe fragmente din carte, despre mitul anumitor dimensiuni ale diverselor părţi anatomice ale Negrilor...Când mi-am adus aminte de asta râsul pe care mă chinuiam să-l ascund pe stradă a devenit un hohot necontrolat. Ştiu că Freud ar favoriza această interpretare! Dar nuuu! Nici pomeneală (sunt în negare?)! Jur că nici vorbă de aşa ceva! Visul meu cu Gigel numai erotic nu a fost! Dimpotrivă, era aproape un coşmar.

După încă câteva sute de metri m-a mai izbit o asociere şi o sursă posibilă a priveliştilor aberante din vis. Chiar înainte să mă culc, o prietenă postase pe facebook un banc savuros pe care-l reproduc aici:

”Tânăra soție, încă în maternitate, îi trimite un mail soțului, aflat în deplasare: “Scumpul meu Petre, alaltăieri s-a născut îngerașul nostru de băiat. E dulce foc, dar din păcate eu nu am lapte și am fost nevoită să angajez o doică. Eu nu sunt de vină, dar se pare că din cauză că ea e negresă, pielea copilului s-a întunecat și a devenit aproape neagră. Te iubesc mult de tot și abia aștept să vin acasă cu odorul nostru.” Mailul lui Petre, fericit, către bunică: “Dragă mamă, Anca a născut, alaltăieri, o minunăție de băiat. Totul a decurs bine, chiar foarte bine, dar ea nu are lapte şi a angajat o doică de culoare. O negresă. Cum a început să alăpteze copilul, pielea lui delicată a devenit neagră. Anca nu are nici o vină că n-a găsit o doică albă. Te îmbrățișez cu drag, al tău fiu Petre.” Mailul mamei către Petre: “Petrișorul meu drag, mă bucur enorm că sunt bunică și vă felicit din toată inima mea. Pot s-o înțeleg pe Anca perfect, căci și eu am fost în exact aceeași situație. Când te-am născut n-am avut lapte și a trebuit să te hrănesc cu lapte de vacă. N-am absolut nicio vină că ai ieșit un bou.”

Hmm...nu, nu! Sper să nu fie nici asta explicaţia! Dacă la noapte visez un patruped? Nu de alta, dar e ajunul Bobotezei şi cică ne visăm ursiţii! Prefer să fac o noapte albă!

Recunosc, sunt tare debusolată. Nu mă pot descurca în acest hăţiş al arhetipurilor din inconştientul colectiv inter-etnic. Poate ar fi cazul să apelez la un psihanalist (negru?) care, de-a lungul unei relaţii terapeutice intense şi de foarte lungă durată, să mă ajute să sondez în profunzime.