Nu ştiu de ce mă mănâncă-n buricul degetelor să-ţi descriu unul dintre
primele studii despre priming. Mă
resemnez să nu caut motive, mai ales că e posibil să-mi fie inaccesibile şi la
baza acestui imbold de a vorbi despre priming să fie tocmai un priming, adică
un stimul agăţat şi procesat de nişte sinapse din culise care nu au considerat
necesar să mă anunţe şi pe mine (mine
adică partea aia minusculă care este conştientă) că o influenţă aparent
întâmplătoare urmează să-mi modeleze anumite decizii, percepţii, evaluări.
În 1977 Higgins, Rholes şi Jones au recrutat subiecţi pentru două
experimente vezi Doamne (priming ca
să fii atent) fără legătură între ele. Primul a fost prezentat drept un test de
memorie verbală. Un grup de participanţi a avut de reţinut o listă de cuvinte
cu conotaţii pozitive: curajos, încrezător, independent,
perseverent. Alţii au primit: nesăbuit, încrezut, distant, încăpăţânat.
A mai existat şi un grup de control cu cuvinte lipsite de relevanţă pentru
scopul cercetării.
După ce au terminat proba de memorie, toţi subiecţii au fost rugaţi să mai
rămână pentru un experiment de reading-comprehension
şi să citească o scurtă descriere a unui tip pe nume Donald:
„Donald îşi petrece mare parte a
timpului făcând ceea ce-i face plăcere. Deja s-a urcat pe muntele McKinley, a
făcut caiac-canoe pe râul Colorado, a participat la întreceri cu maşini şi a
condus o barcă cu motor deşi nu se pricepe foarte bine la bărci. De câteva ori
a fost grav rănit şi era cât pe ce să moară. Acum este în căutarea unor noi
senzaţii tari. Se gândeşte să încerce skydiving sau să traverseze Atlanticul
într-o ambarcaţiune. Văzâdu-l cum se comportă, oricine înţelege că Donald este
conştient de propria capacitate de a face foarte bine o mulţime de lucruri. În
afara relaţiilor profesionale, Donald are puţine contacte sociale. Simte că nu
are nevoie să depindă de nimeni. Când îşi pune-n cap să facă ceva reuşeşte
indiferent de cât i-ar fi de greu sau de cât ar dura. Nu renunţă aproape
niciodată, nici măcar atunci când şansele îi sunt potrivnice.”
Apoi li s-a cerut să-l descrie pe Donald cu cuvintele lor şi să spună cât
de mult îl apreciază. Bănuiesc că intuieşti ce s-a întâmplat. Cei care fuseseră
anterior expuşi la prima lista de cuvinte (deşi în cadrul unui experiment diferit)
au avut tendinţa de a-l caracteriza pe Donald, în baza informaţiilor
interpretabile din pasajul de mai sus, drept curajos, independent, perseverent şi alte atribute cu conotaţie
pozitivă din acelaşi câmp semantic activat prin priming. Mai mult, evaluarea
lor a fost în ansamblu una pozitivă, l-au plăcut pe personaj. Cei din al doilea
grup l-au perceput însă ca nesăbuit,
înfumurat, arogant şi încăpăţânat, căpos,
obsedat) prin urmare şi-au format o impresie negativă.
Aceleaşi informaţii au fost aşadar citite în chei diferite şi acelaşi
comportament manifest (faptul că Donald nu renunţa uşor) a fost evaluat fie
pozitiv („perseverent”) fie negativ („încăpăţânat”) din cauza unor influenţe
din mediu (expunerea anterioară) ce nu aveau nimic de-a face cu povestirea şi,
mai ales, influenţe de care subiecţii nu au fost conştienţi (nu şi-au pus nicio
clipă problema că l-au plăcut sau displăcut pe Donald pentru că au citit
respectivele cuvinte cu ceva vreme înainte). Acesta este mecanismul primingului.
Oare de câte ori pe zi ţi se întâmplă şi ţie fără, bineînţeles, să-ţi dai
seama? Să nu confundăm fenomenele: experimentatorul ar fi putut manipula
atitudinilor subiecţilor şi altfel, mai direct, de exemplu printr-o replică de
genul „Veţi primi descrierea unui tip cam perseverent/ cam încăpăţânat”.
Rezultatul ar fi fost asemănător, doar că în acest caz nu mai vorbim de priming
ci de efectul expectaţiilor, şi el
foarte studiat în psihologia socială.
Cred că nu-ţi sunt străine efectul Pygmalion şi profeţia auto-realizatoare.
În momentul în care oamenilor le este lipită o etichetă, ei vor avea tendinţa
să se comporte ca atare, confirmând prejudecata, stereotipul sau pur şi simplu
îndeplinind aşteptările celor din jur. Este foarte greu să te fereşti de
priming, câtă vreme se întâmplă la nivel inconştient. În schimb, ai control
asupra etichetelor şi epitetelor cu care îi gratifici pe cei cu care intri in
contact. Şi cum viaţa socială este complexă şi nuanţată, de cele mai multe ori
eşti martor la comportamente interpretabile…pozitiv sau negativ. Gândeşte-te de
două ori înainte să-i spui cuiva că este tipicar,
sufocant, secretos, tupeist sau guraliv….nu cumva ar fi de preferat să-l
numeşti meticulos, afectuos, discret,
curajos sau comunicativ? Nu de alta, dar ai putea deveni chiar tu ţinta
(sau obiectul) acelor trăsături, pe
care celălalt le va activa în urma interacţiunii cu tine.
PS: Dacă după articolul de ieri (în care ţi-am vorbit despre „prea
altruist” şi The Ice Bucket Challenge)
te-ai dus repede să-ţi torni o găleată cu gheaţă-n cap şi să faci o
donaţie…probabil că ai fost primed…mai toarnă-ţi una să-ţi revii Dar
nu cred că ai făcut aşa ceva. Nu aveai nevoie de asemenea stimuli, tu oricum
eşti altruist, nu?
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022103177800073
Sint curios grupul de control ce a zis...in jur de 50-50?
RăspundețiȘtergerePentru ca Donald e un personaj fictiv, interventia mea e triviala si probabil inutila.
Dar...doar ca un studiu de caz:
"Simte ca nu are nevoie sa depinda de nimeni" - ok, e independent. Desi fortind nota a avut probabil nevoie de doctorii care l-au tratat (speculez, ca poate si-a pus singur falca la loc)
Dar in schimb poate au altii nevoie de el (Maslow zice ca trebuie sa fie si el pe undeva )
"Donald are putine contacte sociale" - adica s-ar putea sa fie cam distant, ca nu vad eu cine ar respinge un tip asa interesant, cu multe de povestit. Sau il respinge...posibil ca e increzut?
Nu contest ca primingul are efect. Dar biasul in opinii s-ar putea sa vina si din alta parte. Eu am incercat sa fiu cit mai "unbiased".
Subiectii ce au primit cuvinte irelevante pentru sarcina l-au caracterizat pe Donald neuniform...da, in jur de 50% Poate ca tu ti-ai fi facut oricum o impresie negativa despre el, nu avem cum sa stim asta. Dar, conform rezultatelor, acei participanti la experiment au fost influentati de cuvintele citite in formarea impresiilor.
RăspundețiȘtergere